Am aflat de această reuniune destul de târziu (noroc cu Facebook-ul) şi am trimis aplicaţia de înscriere cu o seară înainte.

Recunosc că nu aş fi avut tocmai timp de conferinţe, mai ales că mă ştiam datoare să învăţ pentru examenul şi lucrarea de a doua zi, dar tema de discuţie mi s-a părut foarte interesantă şi de ce nu, inedită. Bineînţeles, un rol important l-au avut şi speakerii (Dragoş Bucurenci şi Şerban Huidu) dar aici nu voi insista prea mult pentru că în mod sigur cuiva i-a trecut deja prin cap: „Ahaaa! Bucurenci!!”.

De fapt, a fost prima conferinţă la care ştiam că merg nu atât pentru a învăţa ceva (precum un şcolar conştiincios ce sunt), ci pentru a descoperi şi cealaltă parte a unor oameni care de regulă vin în faţa studenţilor şi le vorbesc despre ce trebuie să facă pentru a ajunge sus. Ştiam că atmosfera va fi destinsă şi cu mici scăpări, aşa a fost.

Impresia de ansamblu a fost una destul de ok. Dar pentru că mie personal mi s-a părut că pe alocuri se putea mai bine, am să încerc un mini SWOT.

Ce mi-a plăcut?

• Aşa cum am mai spus: tema conferinţei în sine, alături de speakeri, m-au convins să reduc timpul pe care îl alocasem pregătirii examenelor.
• Echipa din ASLS. Se vede că team-buildingurile au funcţionat la ei şi că ştiu să coopereze.
• Deşi la final a avut loc o tombolă, aşadar nimic nou, am apreciat că au pus sponsorii la treabă şi au obţinut o mulţime de cadouri pentru cei din sală.

Ce nu mi-a plăcut?

• Organizarea. Da, pare că mă contrazic dar nu e aşa. Deşi echipa (mai mult fete decât băieţi) dădea impresia de coeziune, eu sunt de părere că pentru o astfel de iniţiativă, cu o asemenea locaţie, nu e nevoie de 7-8 persoane la recepţie şi alte 5 pe afară.
• Au existat câteva momente de confuzie între rolurile organizatorilor şi evit să comentez de ce nu trebuie să se strângă toată echipa în jurul unui speaker înainte de început, indiferent de înfăţişarea acestuia.
• De asemenea, din câte îmi pot da şi eu seama, cred că dacă tot există o „armată” de oameni implicată, macar un individ ar trebui responsabilizat cu verificarea dotării tehnice. Altfel, nu prea cred ca e frumos să cauţi microfoane după ce totul a început, mai ales dacă blochezi vizibilitatea participanţilor.
• Şi dacă tot am fost la atâtea conferinţe, am avut ocazia să realizez şi importanţa unui moderator bun pentru a te asigura că discuţia decurge aşa cum s-a stabilit. Pe mine m-a amuzat să văd cum câteva fete din echipă încercau să îl contrazică pe Huidu referitor la câteva afirmaţii pe care el le-a făcut, dar dacă aş fi fost jurnalist, nu cred că aş mai fi procedat la fel.
• Chiar dacă mi s-a părut frumos că la final s-au acordat diplome pentru toţi „sărbătoriţii”, aşa cum chiar ei au recunoscut-o, pentru mine, simplul privitor, a fost cam obositor. După primele 20 de diplome, aproape că mă aşteptam să primesc şi eu ceva, dar mi-am dat repede seama că era momentul echipei.

Ar mai fi câte ceva dar mă opresc aici tocmai pentru că nu vreau să se creadă că vreau doar să fac nişte comentarii negative la adresa unor oameni care totuşi, au depus ceva efort. De fapt, critica mea se vrea a fi una integral constructiva şi doar atât. Asta pentru că ştiu că în astfel de acţiuni se implică tineri carora chiar le pasă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Şi eu am ţinut să vorbesc din perspectiva persoanei din sală, mai ales că în acest caz a fost vorba de studenţi la Facultatea de Limbi Străine, din care o bună parte, dacă vor lucra in Relaţii Publice, se vor ocupa de conferinţe destul de des.

Ca o concluzie, cred că mi-am alocat timpul bine participând la acest eveniment şi în mod sigur voi mai merge şi la altele organizate de ASLS, pentru că aşa cum spuneam, chiar dacă se mai strecoară şi unele erori, oamenii care depun efort pentru a realiza aceste lucruri merită toată aprecierea.

Ionela

In primul rand, prin intermediului studiului de caz oferit de catre Bogdan Theodor Olteanu, am avut oportunitatea de a intelege activitatea de sponshorship. Am aflat care sunt cele trei intrebari importante pe care trebuie sa si le puna un sponsor cand intentioneaza sa finanteze un proiect, adica:

De ce sunt aici?
In ce cred?
Care este plusul pe care il aduc?

Si printre picaturi am luat si notite importante legate de rebrandingul unui eveniment.

Hortensia Nastase ne-a explicat in ce consta Contagious PR-ul si care sunt pasii in realizarea unei campanii de proportii.

„Yes we can”, sloganul pe care s-a bazat campania actualului presedinte al Statelor Unite ale Americii  si sistemul de marketing integrat aflat in spatele intregului concept, au fost explicate de catre Andrei Stoiciu.

Poate va intrebati care sunt ingredientele care l-au transformat pe Obama dintr-un candidat in castigator? Pasiunea si interesul, sau ceea ce este cu adevarat important pentru oameni? Disponibilitatea de a vorbi cu oricine, oriunde, i-au atras actualului presedinte un „capital de bunavointa” din partea electoratului sau.

In cea de a doua parte a zilei am aflat de la Larisa Petrini, Ioana Manoiu, Adrian Tuluca, Cosmin Ghinea si Victor Dobre care sunt drumurile pe care trebuie sa le parcurgi pentru o cariera intr-o agentie de comunicare.

Din punctul de vedere al Ioanei Manoiu, cel mai important om intr-o agentie de comunicare este PR Executiv-ul. Conform Larisei Petrini si al Ioanei Manoiu perioada petrecuta in aceasta pozitie este cea in care ai posibilitatea de a acumula cele mai multe cunostinte si de asemenea este grea, datorita volumului de munca.

„Cheia franceza” a unei agentii de PR este intruchipata de catre un bun Account Manager. Larisa Petrini ne-a spus ca acesta trebuie sa fie:

• Bun organizator
• Strateg
• Analist
• Consilier
• Creativ
• Relaxat
• Entuziast

De la Adrian Tuluca am aflat ca Account Executivul este „the middele man” intr-o agentie de publicitate si care este rolul sau; iar Cosmin Ghinea ne-a prezentat care sunt pasii necesari pentru o cariera in online.

Nu in ultimul rand, dorim sa felicitam organizatorii pentru calitatea conferintelor de anul acesta si tinem sa le multumim spekerilor pentru cunostintele pe care le-au impartasit cu noi.

Pentru noi Paştele nu ar mai fi la fel fără iepuraş şi el o ştie. Am vrut să aflăm povestea iepuraşului aşa că timp de o săptămână am încercat să-l găsim, de remarcat însă că avem de a face cu un personaj destul de ocupat în această perioadă, aşa că am putut discuta  doar cu consultantul său de PR, Bocănilă (foto stânga). Acesta şi-a început cariera ca şi purtător de cuvânt al Uniunii Naţionale a Galinaceelor. Misiunea lui era destul de dificilă, trebuia să comunice comercianţilor din domeniu, doleanţele colegelor sale purtătoare de pene. Discursurile sale au dus la îmbunătăţirea vânzărilor şi la o relaţie bazată pe respect între Uniune şi comercianţii din domeniu.

Bocănilă a ocupat poziţia aceasta timp de 3 ani, timp în care a descoperit că se simte atras de o anumită sărbătoare….În timpul petrecut la Uniune a privit Paştele ca pe un eveniment de amploare ce se bazează în mare parte pe munca galinaceelor. Pentru el sărbătoarea aceasta se traducea printr-o serie de şedinţe foto la care erau supuşi puii de găină, prin multe materiale pe care le avea de aprobat şi prin multe cadouri pe care le primea de la partenerii săi, la birou.

Era însă un lucru pe care Bocănilă îl dorea cu ardoare cu fiecare an care trecea în această poziţie, vroia să-l cunoască pe Iepuraşul de Paşti….Nu mare i-a fost surpriza când anul trecut pe vremea aceasta a descoperit un comunicat de presă din care a aflat că Iepuraşul de Paşti are nevoie de un consultant în PR. Bocănilă al nostru a decis că aceasta era ocazia pe care o aştepta şi a aplicat pentru poziţia disponibilă.

După un interviu serios la care a trebuit să prezinte recomandări şi să realizeze o serie de task-uri el a obţinut jobul. Rezultatele sale sunt remarcabile motiv pentru care anul aceasta a devenit Senior PR Consulting. Noi am avut ocazia să ne petrecem un ceas în compania sa timp în care am putut observa calităţile sale de bun comunicator.

Vizita noastră la domnia sa a avut un scop precis, am vrut să-l rugăm să ne aducă anul acesta un gram de succes şi multă inspiraţie pentru ziua de miercuri. (cererile pentru cadourile de Paşti sunt inregistrate de către Bocănilă).

Dorim să urăm tuturor echipelor înscrise la Olimpiadele Comunicării, Paşte fericit şi mult succes la interviu. Cât despre organizatori, juriu şi cititorii noştri sperăm că Iepuraşul de Paşti să vă aducă ceea ce vă doriţi.

Sărbători fericite,

Brain Pie

Acum toata echipa aşteaptă Preselecţiile. De fapt, aşteptăm Paştele, dar cum nu e prea mare diferenţa de zile, am putea considera Preselcţiile pentru OC, parte din Sărbători . E posibil ca părinţii celor dintre noi care nu sunt din Bucureşti, să nu ne împărtăşească punctul de vedere, dar sperăm să nu se supere prea tare pentru că nu vom sta acasă aşa cum erau obişnuiţi.

Şi pentru că tot suntem la capitolul “timp petrecut cu familia”, ţinem să-i mulţumim în mod deosebit lui Claudiu. Aşa cum spuneam în postul anterior, el este nou venit în echipă şi chiar dacă este foarte entuziasmat, probabil nu se aştepta ca în perioada urmatoare să aibă program redus. În schimb, deşi abia se acomodează, ideile cu care a venit au fost “refreshul” de care aveam nevoie.

Despre ce vom face fiecare în săptămâna urmatoare (cu excepţia Preselecţiilor), vă vom povesti într-un post viitor.

Brain Pie

1. În primul rând oportunitatea de a merge cu un concept până la capăt într-un mod creativ.
2. Speranţa de a găsi în domeniul comunicării şi a unor  modificări benefice de structură a lucrurilor, nu doar de imagine.
3. Normal, întalnirea cu unii dintre cei mai buni specialişti din ţară,  din “breaslă”.
4. Provocarea adusă fiecărui individ în ceea ce priveşte lucrul în echipă ( înveţi ce este o echipă, cum funcţioneazaă şi ce trebuie făcut pentru a o menţine pe făgaşul ei).
5. Modelarea stilului de lucru (ghidarea după obiective, implementarea unor strategii, găsirea unor instrumente, etc.).
6. Chiar şi utilizarea capacităţii empatice a fiecăruia.
7. Nivelul ridicat al competivităţii dintre concurenţi
8. Întrepătrunderea beneficiilor cu responsabilităţile acestei activităţi.
9. Pentru unii dorinţa de afirmare sau oportunitatea de carieră, pentru alţii simplă curiozitate sau dorinţa de a lărgi competenţele.
10. Mereu însă o mişcare din al carei sol  dorim să rodească acel ”gând”  bun. (LE: George a avut inspiraţie pentru că probabil soseşte Paştele )

În final, dorim sa menţionăm ca unul dintre membrii echipei noastre s-a retras, şi anume Cătălin. Normal, pentru a continua competitia, a trebuit să ni se alăture un alt membru, regăsit în persoana lui Claudiu. Despre acesta veţi găsi detalii la rubrica  “Cine suntem?”.

 Brain Pie

Ne-am intalnit cu Loredana Visa si reintalnit cu Sorana Savu si Marius Balaci care ne-au vorbit despre despre influenta noului context economic asupra bugetelor de comunicare si despre reticenta clientilor in a mai face previziuni pe termen lung.

De la relatia agentie de PR – client corporate, s-a trecut usor catre influenta crizei economice asupra pietei fortei de munca din Romania (Marius ne-a prezentat chiar si cateva date interesante). Si pentru ca auditoriul era compus in mare parte din tineri, s-a pus accentul asupra calitatilor pe care trebuie sa la aiba un Junior PR pentru a fi recrutat in cadrul unei agentii.

A avut loc si o discutie interesanta asupra modului in care un om de comunicare stie sa ii explice clientului ca ceea ce el doreste nu este intotdeauna favorabil pentru imaginea companiei sale si sa il convinga sa adopte o alta strategie. Asa cum spunea Sorana, „Suntem cei care trebuie sa ii spuna imparatului ca este dezbracat”.

Un alt sfat pentru tinerii care vor sa intre in industria comunicarii care a fost sustinut de toti invitatii si pe care noi il consideram foarte important , a fost acela de a citi cat mai mult, in special literatura straina. Si daca va imaginati ca sunt necesare doar cartile de comunicare, ei bine, Marius spunea ca ar trebui sa citim orice, „carti de specialitate, dar si Petre Ispirescu”.

Ca o concluzie, noua ne-a facut placere sa participam la aceasta conferinta, mai ales ca am mai aflat unele lucruri noi si, pentru cei interesati, maine va avea loc a doua zi de conferinte, de data aceasta pe tema „PR vs. Jurnalism”, dar si „PR traditional vs. PR digital”.

Brain Pie

Din pacate, nu stim sigur daca vom putea fi prezente in fiecare zi, dar maine in mod sigur veti avea parte de un rezumat al zilei si chiar de cateva poze.

Brain Pie

1. Ce vă doriţi pentru voi la Olimpiadele Comunicării?

Motivul pentru care cei mai vechi dintre noi isi doresc sa participe din nou la O.C. e legat de toata gama de senzatii pe care ne-au oferit-o anul trecut Olimpiadele. Nu a fost tot timpul roz, cum probabil nu a fost pentru majoritatea participantilor, dar dupa ce am tras linie, am decis ca am castigat mult mai mult decat ne-am fi imaginat cand ne-am inscris in competitie.

Anul acesta ne dorim sa avem parte de aceleasi emotii si momente care merita povestite, dar si sa verificam daca ce am mai invatat intre timp ne va fi util in industria comunicarii.

In ceea ce-i priveste pe Iza si Catalin, ei recunosc ca s-au alaturat echipei datorita modului in care le-am vorbit de Olimpiade. Pe langa asta, ambii se declara interesati de ceea ce presupun Relatiile Publice si vor sa castige cat mai multe cunostinte in perioada urmatoare.

 
2. Cum merge lucrul până acum la rezolvarea campaniilor?

Brain – storming. :) Ce ar mai fi de spus..

3. Nominalizaţi încă 3 echipe sau participanţi să ducă leapşa mai departe. 

Leapsa merge mai departe catre colegii de anul trecut, Juniors si Tease PR (pentru ca, din cate am inteles noi, ne vom revedea si anul acesta).

Brain Pie

Semnalmente fresh meat:

• Iza: momentan racita (suferinda, zice ea)
• Catalin: nedormit de doua zile; el da vina pe facultate, noi nu prea il credem…

Cum probabil va dati seamna si anul acesta vom participa la O.C. Pentru ca veteranii sunt mai perseverenti din fire i-au convins pe nou veniti ca echipa sa participe si anul acesta la proba de Relatii Publice.

Mai multe informatii despre noi veti gasi in curand la sectiunea: „Cine suntem” si daca vreti sa ne contactati ne gasiti la adresa: brain.pie.team@gmail.com . Raspundem prompt. Pe cuvant de creier!

Gata, e timpul sa plecam pentru ca ne injura personalul de la Mc si doamna cu copilul care asteapta sa se elibereze masa.

Brain Pie